sâmbătă, 21 martie 2009

obosita sa lupt, obosita sa sper. si eu care credeam ca pe la 16 ani viata e de cacat... habar n'aveam ce ma astepta.
so..pana acum nu am realizat nimic. aceleasi lucruri aproape in fiecare zi. si simt ca nu fac nimic important cu mine.
viata ratata...
nu mai sunt puternica, nu mai sunt visatoare, nu pot sa cred ce spuneam odata. am invatat ca nu e chiar asa.
ce prieteni? esti norocos daca ai unul singur.
ce iubit? cand nu aveam nimic, il aveam pe el. nefericirea mea-neimportanta, fara sens, trecatoare pentru el...
fuck him! damn this love!
mi-ar fi placut sa nu traiesc in lumea de azi... oamenii dadeau valoare lucrurilor pe atunci.
vb unuia... "care ani de liceu cand se intampla o tragedie fiindca el te'a zarit la un film cu un baiat???"
nu mai reprezinta nimic. ne'am vandut sufletele, trupurile, buzele cu care sarutam prea ieftin... le-am pus pe tava si cine a vrut a putut sa serveasca cu usurinta. ce mai conteaza un sarut azi?
cati dintre noi mai viseaza la un sarut de la o ea, de la un el? nu mai viseaza... e suficient sa-ti faci curaj..cu o bere, doua..si wtf... e sambata seara... si maine nu va mai insemna nimic... el nici nu va afla de sarutu' cu tipu' asta...

urat.. s-a pierdut toata valoarea lucrurilor cu adevarat frumoase.
mai crede cineva in acea iubire pura si unica? mai crede cineva in suflete pereche?

si dc ar mai face-o?

"cum ai reusit sa iubesti o singura fata??"

nimic nu mai inseamna nimic. ce mai inseamna sinceritate? constiinta? onoare? demnitate? lupta??? bine??? moral???
am uitat sa luptam...
nimeni nu mai vrea sa lupte. suntem prea ocupati. nu mai avem timp.


sâmbătă, 14 februarie 2009

and then i fell in love, head over heels in love, with the most wonderful boy in the world.
we would take long walks by the river or just sit for hours gazing into each other's eyes.
we were so very much in love.
and then, one day, he went away and i thought i'd die. but i didn't.
and when i didn't i said to myself "is that all there is to love?"




IS THAT ALL THERE IS TO LOVE?????

what is love?

nu te mai obosesti sa ma bagi in seama. iti ajunge alcoolul tau ...si iti ajung clientii cu care bei si in fata carora trebuie sa dai bine. adica sa bei. si au plecat? si abia atunci te'ai gandit sa vb si cu mine? cu mine... cu mine esti de 2 ani si ceva... nu ti'a pasat ...ca de obicei...e deja un deja vu.
poate nu iti mai pasa...poate te'ai saturat sa auzi aceleasi vorbe asa cum si eu m'am saturat sa faci aceleasi lucruri... stii cat ma dor..dar pur si simplu nu iti pasa.
imi vorbesti urat... foarte urat..
de ce naiba mai sunt cu tine?????
am o mie de motive pentru care ar trebui sa te las.
nu mai am chef... poate revin...
adevarul e ca m'am obisnuit cu fazele lui...si deja nu mai dor asa cum dureau inainte. nu imi pasa cum imi pasa. poate acelasi lucru e si la el... so why dont we just break-up?

vineri, 30 ianuarie 2009

bitter sweet....

fiindca nu am parasit inca orasul natal, m-am gandit sa'mi recitesc gandurile de acum multi ani.
uitasem de foarte multe dintre ele. uitasem de marile erori ale fragedei mele tinereti.
si curios lucru dar zambesc. sunt nostalgica. dar fericita. :)
2004. hm. 5 ani au trecut.si uita'ma ca sunt bine. nu am murit precum credeam atunci. am supravietuit. cate mesaje ...cate sentimente ... cata prosteala... dar chiar mi-a ramas drag. desi l-am uitat. si desi m-a uitat si el. a fost singurul tip care mi-a scris o poezie. si una frumoasa. poate ca a existat si ceva adevarat in tot amalgamul ala de nerozii.
m-am intalnit cu el pe la sfarsitul verii... intr-un club.
i-am spus buna. iar el s-a uitat nedumerit si a intors privirea.
am zambit.
nu m-a recunoscut.
si eu tot ma uitam zambeam prosteste la el...pana cand m-am prezentat, ca o adevarata doamna ce am devenit intre timp :=)).
nu stiu de ce a fost atat de uimit...si nu stiu de ce nu m-a recunoscut. sa ma fi schimbat eu atat de mult?
poate nu a fost vorba de recunoastere. ci de uitare, mai degraba.
m-a uitat.
la fel, si eu.
am sfarsit prin a sta de vorba despre o gramada... era bine. imi fusese dor.
2004. flori si poezie multa. ce naiva am fost.

descantec de ploaie

iubesc ploile, iubesc cu pasiunile ploile,
innebunitele ploi, si ploile calme
ploile feciorelnice si ploile dezlantuite femei...
ploi proaspete si plictisitoarele ploi fara sfarsit.

iubesc ploile, iubesc cu patima ploile
imi place sa ma tavalesc prin iarba lor alba, inalta...
imi place sa le rup firele si sa umblu cu ele in dinti
sa ameteasca, privindu-ma astfel barbatii.

stiu ca-i urat sa spui:
"sunt cea mai frumoasa femeie!"
e urat si poate nici nu e adevarat
dar lasa-ma atunci cand ploua,
numai atunci cand ploua,
sa rostesc formula magica:
"sunt cea mai frumoasa femeie"

sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca ploua
si-mi sta bine cu franjurii ploi in par
sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca-i vant
si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii

sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca tu
esti departe plecat si eu te astept
si totusi astept.
e-n aer miros de dragoste vie
si toti trecatorii adulmeca ploaia sa-i simta mirosul
pe-asemenea ploi poti sa te indragostesti fulgerator.

toti trecatorii sunt indragostiti
si eu te astept.
dar tu stii- iubesc ploile, iubesc cu pasiunile ploile
innebunitele ploi si ploile calme
ploile feciorelnice si dezlantuitele femei.


Ana Blandiana

joi, 29 ianuarie 2009

hai sa ne luam de mana... si sa visam din nou aici... chiar aici... pe covorul asta plin de scrum, aschii, petale (cel mai probabil de lalele ..sau bujori) si un chibrit. hai sa ii dam foc. si pana la urma de ce nu? ce s-ar pierde?
au trecut ani buni de cand nu am mai scris un rand aici, la acest birou... acasa... aici... in aceasta camera. imi aduce aminte de prea multe... peretii astia pe care am desenat candva cu creionul un om cu un balon in mana sa. :)) ce artista ma credeam eu cand eram cat o schioapa.

aveam atatea dorinte... si abia asteptam sa ma fac mare pentru a le infaptui. zile de nastere, foarte multe nopti nedormite, foarte multe iluzii prostesti, primul meu foc de paie, etc..-toate cuprinse aici. intre 4 pereti care mi-au adus aminte tocmai acum de cat de repede s-au scurs anii.
de ce mi-ar dorit vreodata "sa ma fac mare"?
acum e prea tarziu..sau prea devreme... sa stau sa insir toate tampeniile care'mi trec prin cap...

n-am avut niciodata o parere buna despre mine. si am vrut sa fiu intotdeauna intr-un fel... si am fost .
am fost exact asa cum eram ... libera, spontana, nonconformista.

not anymore.
i should work on this.

o sa se ridice soarele in curand. nu mai stau si in dimineata asta sa'l astept. o sa inteleaga. suntem prieteni buni.